Keratopatia buloasă pseudofakă

Operația de cataractă este una dintre cele mai frecvente și mai reușite intervenții chirurgicale din lume, redând vederea clară a milioane de pacienți. Într-un procent mic de cazuri poate apărea însă o complicație numită keratopatie buloasă pseudofakă (PBK), care duce la edem cornean persistent și la vedere încețoșată după operație.

Termenul pseudofak se referă la un ochi în care a fost implantat un cristalin artificial (lentilă intraoculară), practica standard în chirurgia modernă a cataractei. Keratopatia buloasă descrie o cornee umflată, pe suprafața căreia pot apărea vezicule (bule), din cauza cedării stratului său cel mai intern — endoteliul.

Cauza de fond: lezarea celulelor endoteliale

Transparența corneei depinde esențial de celulele endoteliale. Acest strat unic de celule de pe fața posterioară a corneei funcționează ca o pompă, eliminând permanent lichidul pentru a menține corneea subțire și transparentă. Ne naștem cu un număr limitat de astfel de celule, iar acestea nu se regenerează eficient odată lezate sau pierdute.

Orice intervenție intraoculară, inclusiv operația de cataractă, produce inevitabil un anumit stres și o pierdere de celule endoteliale. La majoritatea pacienților, celulele rămase sunt mai mult decât suficiente pentru menținerea transparenței. PBK poate apărea atunci când:

Există o slăbiciune endotelială preexistentă. Pacientul avea deja un număr scăzut de celule endoteliale sau o afecțiune subiacentă, precum distrofia Fuchs în stadiu incipient, înainte de operația de cataractă. În aceste cazuri, chiar și o intervenție de rutină poate depăși capacitatea de compensare a endoteliului.
Intervenția a fost complexă sau au apărut complicații. O operație de cataractă dificilă — cataractă foarte densă, timp operator prelungit, complicații intraoperatorii precum pierderea de vitros sau lezarea cu instrumentarul — poate duce la o pierdere endotelială peste medie.
Inflamația postoperatorie. Inflamația importantă sau prelungită după operație poate leza, la rândul ei, celulele endoteliale.

Când densitatea celulelor endoteliale scade sub un prag critic, mecanismul de pompă cedează, lichidul se acumulează în cornee și transparența se pierde.

Simptome

Simptomele pot apărea la săptămâni, luni sau chiar ani după operația de cataractă. Semnele frecvente includ:

Vedere persistent încețoșată sau tulbure, care nu se limpezește după perioada postoperatorie inițială
Vedere fluctuantă, adesea mai slabă dimineața
Sensibilitate la lumină și disconfort la reflexii
Halouri în jurul surselor de lumină
În cazurile avansate, durere oculară, senzație de corp străin sau lăcrimare excesivă, mai ales dacă bulele de la suprafață se sparg

Diagnostic

Diagnosticul se bazează de obicei pe:

Istoricul pacientului — elementul-cheie este operația de cataractă în antecedente.
Examinarea la biomicroscop — permite observarea edemului cornean și, eventual, a bulelor. Prezența cristalinului artificial confirmă statusul pseudofak. Pot fi identificate și semne ale unor afecțiuni preexistente, precum guttae.
Pahimetria — măsoară grosimea corneei; o grosime crescută indică edem.
Microscopia speculară — vizualizează și numără celulele endoteliale, evaluând densitatea și starea lor. Un număr semnificativ scăzut de celule este caracteristic pentru PBK.

Tratament

Tratamentul urmărește reducerea edemului cornean și îmbunătățirea vederii.

Tratamentul medicamentos — de regulă temporar sau paliativ

Soluțiile hipertone. Picăturile sau unguentele (de exemplu clorură de sodiu 5%) extrag lichidul din cornee, ameliorând temporar edemul și îmbunătățind vederea, mai ales în formele ușoare.
Lentilele de contact terapeutice. Dacă există bule dureroase, o lentilă moale de protecție acoperă corneea și reduce disconfortul.
Medicația hipotensoare oculară. Scăderea presiunii intraoculare poate reduce uneori edemul cornean.

Tratamentul chirurgical — soluția definitivă

În PBK persistentă și cu impact vizual semnificativ, transplantul de cornee este de regulă necesar.

DMEK este adesea procedura preferată. Înlocuiește selectiv doar membrana Descemet și endoteliul lezate cu țesut donator sănătos, oferind recuperare vizuală rapidă și rezultate foarte bune în PBK.
DSAEK/DSEK este o altă tehnică eficientă de keratoplastie endotelială, care înlocuiește straturile posterioare ale corneei.
Keratoplastia penetrantă poate fi luată în considerare dacă, pe lângă insuficiența endotelială, există cicatrici corneene extinse, sau dacă keratoplastia endotelială nu este potrivită.

Deși PBK este o complicație îngrijorătoare după operația de cataractă, progresele keratoplastiei endoteliale — în special DMEK — au îmbunătățit spectaculos prognosticul. Evaluarea atentă preoperatorie a stării corneei și tehnica chirurgicală meticuloasă în operația de cataractă sunt importante pentru reducerea riscului. Pentru pacienții care dezvoltă totuși PBK, există tratamente eficiente.